Datele sunt noul petrol? Nu neapĎat.
De ani de zile auzim că datele sunt cea mai valoroasă resursă a companiilor contemporane.
Companiile investesc în sisteme ERP, implementează CRM, cumpără licențe pentru platforme Business Intelligence, construiesc depozite de date şi generează rapoarte. Cheltuiesc sute de mii, iar uneori milioane de zloști pe infrastructură care ar trebui să ajute la luarea unor decizii mai bune.
Paradoxul este că, în ciuda acestor investiții, multe organizații funcționează ca acum câteva zeci de ani;
Un reprezentant de vânzări lucrează pe propriul fişier Excel.
Depozitul are rapoarte separate.
Marketingul foloseşte alte date decât vânzările.
Producția raportează rezultatele într-un alt sistem.
Conducerea primeşte cinci rapoarte diferite din cinci surse diferite.
Ca rezultat, compania are cantități enorme de date, dar foarte puțină informație utilă.
Problema nu este, deci, că firmele au prea puțină informație. Problema este că nu reușesc să o îmbine şi să o valorifice.
Datele nu sunt informație
Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe de întreținut.
Datele sunt fapte individuale.
Numărul comenzilor.
Valoarea unei facturi.
Stocul din depozit.
Data livrării.
Numărul reclamațiilor.
Doar o corelare adecvată a acestor informații permite formularea unor concluzii.
Un nivel superior este cunoașterea, adică abilitatea de a răspunde la întrebarea: „De ce s-a întâmplat asta şi ce ar trebui să facem mai departe?”
Aici mulți organizații se opresc la jumătate de drum.
Ce este un Data Silo?
Unul dintre cele mai mari probleme ale companiilor moderne sunt așa-numitele Data Silos, adică silozuri de date.
Este situația într-care informațiile sunt stocate în sisteme diferite şi nu sunt conectate între ele.
Un exemplu?
Sistemul ERP stochează informați despre comenzi.
CRM conține istoricul contactelor cu clientul.
Magazinul online are date despre achiziții.
Platforma de marketing analizează campaniile.
Programul de gestiune administrează stocurile.
Fiecare sistem funcționează corect.
Problema apare când niciunul dintre ele nu „conversează” cu celelalte.
Compania are toate informațiile necesare, dar nu reușeşte să vadă imaginea completă.
ERP, CRM, BI... adică cine este responsabil de ce?
Mulți folosesc aceşti termeni interschimbabil, deși au funcții total diferite.
ERP (Enterprise Resource Planning)
Este un sistem pentru gestionarea proceselor unei companii.
De obicei acoperă:
- finanțe,
- contabilitate,
- gestiune,
- producție,
- achiziții,
- logistică,
- resurse umane.
ERP este responsabil în principal de desfășurarea zilnică a proceselor.
CRM (Customer Relationship Management)
CRM se concentrează pe relațiile cu clienții.
Permite gestionarea:
- lead-urilor,
- contactelor,
- ofertelor,
- istoricului colaborării,
- activităților agenților de vânzări,
- serviciului clienți.
CRM este responsabil de procesul de vânzare şi de construirea relațiilor.
Depozit de date (Data Warehouse)
Nu este un alt sistem operațional.
Este un loc unde datele din diferite surse sunt colectate, ordonate şi pregătite pentru analiză.
Astfel poțți compara informați provenite din mai multe sisteme simultan.
Business Intelligence (BI)
BI se ocupă de analizarea datelor.
Creează rapoarte.
Dashboard-uri.
Indicatori KPI.
Ajută să întrîntrît ce s-a întrâmplat în companie.
Dar doar BI nu va rezolva problema calității proaste a datelor sau a dispersiei lor.
De ce companiile au date pe care nu le folosesc?
Există multe motive.
Cele mai frecvente sunt următoarele.
Datele sunt dispersate
Fiecare departament foloseşte propriul instrument.
Nu există o singură sursă a adevărului.
Datele sunt incomplete
Reprezentanții de vânzări nu completează CRM-ul.
Angajații notează o parte din informații êfară de sistem.
Procesul nu este respectat.
Datele sunt inconsistente
Acelaşi client apare sub mai multe denumiri.
Produsele au coduri diferite.
Lipsesc standardele.
Datele sunt depășite
Raportul arată situația de săptămana trecută.
Iar decizia trebuie luată azi.
Compania colectează totul
Aceasta este o greșeală foarte frecventă.
Organizația adună cantități enorme de informații doar pentru că „poate”. Nimeni nu le folosește ulterior.
Se generează din ce în ce mai multe rapoarte.
Din ce înse în ce mai multe dashboard-uri.
Din ce înse înse înse mai multe grafice.
În acelaşi timp, cele mai importante întrebări rămân fără răspuns.
Ce este Single Source of Truth?
Este o concepție care presupune că firma are o singură sursă de date de încredere.
Aceasta nu înseamnă un singur program.
Înseamnă că indiferent de locul din care se citesc, informațiile sunt consistente.
Dacă vânzările au fost de un milion de zloști, fiecare raport ar trebui să afiseze aceeași valoare.
Fără a fi necesar să ne întrebăm care tabel este actualizat.
AI nu va rezolva haosul
Acesta este unul dintre cele mai mari mituri din ultimii ani.
Companiile presupun adesea că este suficient să implementeze inteligență artificială. - Nu este suficient.
AI poate analiza date.
Poate descoperi dependențe.
Poate anticipa tendințe.
Dar doar atunci când primeşte date de calitate adecvată.
Dacă organizația are informații inconsistente, algoritmii vor analiza... informații inconsistente.
Rezultatul va fi doar o versiune mai avansată a concluziilor greșite.
De aceea se spune: Garbage In, Garbage Out.
AI Analytics - ce schimbă?
Analiza modernă bazată pe AI poate face mult mai mult decât raportarea clasică.
Poate:
- să detecteze comportamente atipice,
- să prognozeze vânzările,
- să identifice clienții expuși riscului de a pleca,
- să prevadă necesarul,
- să detecteze anomalii,
- să recomande acțiuni,
- să genereze automat rezumate ale rapoartelor.
Este o schimbare majoră.
Dar sub o singură condiție.
Compania trebuie mai întâi să își ordoneze datele.
Când are sens cu adevărat un depozit de date?
Nu toate companiile au nevoie de un depozit de date complex.
Dacă organizația are câteva persoane şi folosește un singur sistem, implementarea unui depozit poate fi nejustificată.
Situația se schimbă când:
- există mai multe departamente,
- funcționează multe sisteme,
- datele provin din surse diverse,
- raportarea durează multe ore,
- conducerea are nevoie de analize transversale.
Atunci depozitul de date devine adesea fundamentul pentru următoarea etapă de digitalizare.
Cele mai frecvente greșeli
Cea mai mare greșeală nu este lipsa datelor.
Cea mai mare greșeală este lipsa unei strategii.
Companiile adesea:
- cumpără sisteme noi în loc să integreze cele existente,
- creează zeci de rapoarte pe care nimeni nu le foloseşte,
- analizează totul îns loc să se concentreze pe indicatorii cei mai importanți,
- implementează AI fără a pregăti datele,
- nu au responsabili pentru calitatea datelor.
Cum pregătim compania?
Este bine să începem cu întrebări simple.
- De unde provin datele noastre?
- Sunt ele consistente?
- Știm care versiune este corectă?
- Cine răspunde de calitatea lor?
- Sunt toate rapoartele cu adevărat folosite?
- Ajută datele la luarea deciziilor?
Dacă este dificil să răspunzi la unele dintre aceste întrebări, probabil este util să începi prin ordonarea informațiilor încât org anizația nu face noi investiții.
Cum procedă Web24?
În multe proiecte se dovedește că cea mai mare provocare nu este crearea unui sistem nou.
Cea mai mare provocare este conectarea a ceea ce deja există.
Integrăm ERP, CRM, magazine online, platforme B2B, sisteme de gestiune şi aplicații dedicate astfel încât datele să poată circula liber între ele.
Abia atunci se pot construi analitice moderne, automatizări de procese sau soluți bazate pe inteligență artificială.
Pentru că AI nu va începe o arhitectură de date bine proiectată.
Poate, totuşi, să-i valorifice pe deplin potențialul.
Rezumat
Cea mai mare valoare a unei companii nu sunt datele.
Cea mai mare valoare este abilitatea de a le folosi.
Companiile care pot combina informați din multiple surse, au grijă de calitatea lor şi le transformă în decizii practice de business obțin un avantaj pe care nu-l poși cumpăra doar printr-o licență pentru un nou software.
În lumea AI nu câştigă cei care au cele mai multe date.
Câştigă cei care şi le folosesc eficient.
