Acum câţiva ani părea că salariile mari şi câteva beneficii atractive sunt suficiente pentru a atrage cei mai buni specialişti IT. Azi piaţa arată complet diferit. Programatorii, designerii UX şi arhitecţii de sisteme aleg din ce în ce mai des companii nu pentru pizza gratuită sau abonament la sală, ci pentru modul de lucru, cultura organizaţională şi posibilitatea de dezvoltare reală. Ce contează cu adevărat la schimbarea jobului? Am verificat rapoartele, datele din piaţă şi opiniile specialiştilor.
Acum câţiva ani internetul era plin de meme-uri despre industria IT. Camera cu consolă, PlayStation în chill room, cafea nelimitată, joiile cu fructe, beanbag-uri, masa de foosball şi pizza vinerea. Companiile se întreceau în afișarea beneficiilor, crezând că ele vor convinge cei mai buni specialişti să semneze un contract.
Astăzi acea imagine este deja demodată.
Desigur, nimeni nu se plânge de o cafea bună sau de un birou comod - pentru că acestea sunt deja standard şi „evidentul evident”, că trebuie să existe. Problema este că pentru majoritatea profesioniştilor cu experienţă din IT acestea nu sunt argumente decisive. Se poate spune chiar mai dur: mulţi specialişti tratează astfel de beneficii ca pe o încercare de a acoperi probleme reale care influenţează munca de zi cu zi.
Piaţa tehnologică a devenit foarte matură. După perioada de boom masiv de recrutare, companiile au început să angajeze mai atent, iar candidaţii - să aleagă angajatorii mult mai prudent. Din raportul Just Join IT, care analizează peste 110 mii de oferte de muncă şi răspunsurile a peste 4400 de specialişti, rezultă că piaţa s-a stabilizat, dar aşteptările faţă de angajatori sunt astăzi mult mai mari decât acum câţiva ani.
Salariul încă contează. Dar a încetat să mai fie singurul argument.
Să nu ne păcălim - banii sunt importanţi.
Un programator nu îşi schimbă jobul pentru că în noua companie există un espressor mai bun. Îl schimbă când primeşte proiecte mai interesante, o responsabilitate mai mare, o cultură a muncii mai bună şi o remuneraţie corespunzătoare experienţei sale.
Datele de la Just Join IT arată că dezvoltatorii Senior cu experienţă încă pot conta pe salarii foarte mari, mai ales în modelul B2B. În acelaşi timp, piaţa a devenit mult mai exigentă faţă de cei care îşi încep cariera. Juniorii concurează astăzi pentru puţin peste 5% din toate ofertele de muncă, de aceea simpla finalizare a unui curs de programare nu mai reprezintă automat un bilet către primul job.
Programatorii nu pleacă de la companii. Pleacă din cauza managementului prost.
Această frază apare constant atât în discuţiile de pe forumurile de specialitate, cât şi în studiile de satisfacţie ale angajaţilor.
Cele mai frecvente motive invocate pentru schimbarea jobului nu sunt lipsa fructelor în bucătărie, ci:
- haos organizatoric,
- decizii de business neclare,
- stingerea continuă a incendiilor,
- lipsa influenţei asupra arhitecturii sistemului,
- tehnologii învechite,
- micro-management,
- lipsa încrederii,
- proiecte dezvoltate fără plan.
Programatorii iubesc să rezolve probleme dificile. Nu le place să se lupte zilnic cu probleme care ar fi putut fi eliminate printr-o organizare bună a muncii.
Pentru un UX Designer contează mai mult decât Figma
Situaţia este foarte similară în rândul designerilor UX şi UI.
Un Designer bun nu vrea să fie persoana care „colorează frumos ecranul”. Vrea să vorbească cu utilizatorii, să analizeze date, să conducă workshop-uri, să testeze soluţii şi să aibă un impact real asupra produsului.
Dacă singura sarcină a UX Designerului este să mute butoane cu câţiva pixeli, foarte repede va începe să caute un nou job.
Ce caută, de fapt, specialiştii IT?
Discuţiile cu programatorii, rapoartele din industrie şi experienţa firmelor de software duc la concluzii similare. Cele mai atractive companii oferă astăzi, în primul rând:
- proiecte ambiţioase care dezvoltă competenţe,
- o echipă experimentată de la care poţi învăţa,
- o arhitectură care permite construirea de soluţii bune, nu improvizaţii,
- flexibilitate în organizarea muncii,
- încredere în loc de control,
- transparenţa salariilor şi a aşteptărilor,
- o cultură bazată pe parteneriat, nu pe ierarhie.
De aceea companiile care investesc exclusiv în beneficii pierd din ce în ce mai des în faţa organizaţiilor care investesc în oameni.
Dar ce e cu joiile cu fructe?
Sunt un adaos grozav. Chiar. Dar doar un adaos.
Dacă proiectul e interesant, echipa competentă, liderul susţine dezvoltarea, iar compania îşi respectă angajamentele - bananele şi merele din bucătărie sunt un gest plăcut.
Dacă, în schimb, cotidianul înseamnă ore suplimentare, întâlniri interminabile şi haos tehnic, niciun fruct nu va compensa asta.
Programatorii glumesc adesea că „joiile cu fructe” au devenit simbolul firmelor care încearcă să acopere probleme mai serioase cu o etichetă colorată pe uşile bucătăriei şi nu e lipsit de adevăr.
Cum privim noi asta în Web24?
De ani am învăţat că pe cei mai buni specialişti îi atrage nu un slogan de recrutare, ci munca de zi cu zi.
Oamenii vor să participe la proiecte de care să fie mândri. Vor să înveţe de la colegi mai experimentaţi, să aibă influenţă asupra soluţiilor şi să ştie că vocea lor contează cu adevărat.
De aceea construirea unei echipe bune începe mult înainte de publicarea unui anunţ de angajare. Începe cu cultura organizaţională.
Pentru că, în final, tocmai oamenii creează un software house. Tehnologiile se schimbă la câţiva ani. O echipă bună rămâne cel mai mare avantaj competitiv.
